e 9 dimineata si ma postez strategic pe singurul scaun ramas in holul asta mega crowded. mi e atat de somn incat nu vad ce scrie pe usa biroului. mi e somn pt ca am citit toata noaptea . mi am pierdut orele cu o carte extrem de slaba:)))..ma enerveaza fusta asta la culme, excesiv de stramta iar nasturii par ostentativi. am un decolteu cat casa poporului si ma intreb daca l am ales in mod potrivit. pana la urama astia s francezi....nu cred ca vor fi prea interesati de hainele mele. langa mine sta o duduie care bate din picior..imi vine sa i dau una...ce mama naibii...nu mi am baut cafeaua si casc incontinuu. zic....daca nu intru in juma` de ora plec:))))cata determinare pe mine:)))) exact in momentul astra se deschide usa....mademoiselle banescu!!!!doamne ce fata are asta:))))) pariez ca e insurat de cel putin 15 ani..are un plod de vreoo 7-8 gras si urat si nevastasa il inseala in draci cu patronul spalatoriei. are o privire de sictir si dupa mima pe care mi o afiseaza se pare ca ma cheama la ghillotina...bleah. urasc interviurile cu oameni tristi. apropos de ghilotina....banuiesc ca la ora la care eu imi chinui oscioarele pe holul asta prea incalzit si aglomerat antonio doarme de rupe patul....hmmm...o sa mi o plateasca el one day!!!nu l sun! il las sa se odihneasca si ma gandesc...fuck cat il iubesc pe soricelul astaa!!!
intru ....3 birourri unul langa altul.....3 fete la fel de scarboase ca cea de mai devreme. incerc sa ma concentrez si sa mi induc faptul ca astia 3 urati din fata mea sunt oameni de cariera. ma asez...zambesc fortat si i strang mana lu` pierre nu stiu cum....raspunzandu i cu un fals enchantee. buunn....urmeaza partea grea....asta mai are putin si ma intreaba si ce am mancat ( sau mai bine zis..n am mancat) de dimineata. cred ca i de inteles.
ii povestesc ( tot zambind) ce am facut pana acum....ce am studiat...ce mi doresc sa fac ( si mint de ingheata apele..n as putea sa i spun ca visez inca la jurnalism...as parea prea boema) asta imi flutura pe sub nas o cana imensa de cafea....ma gandesc daca trebuie sa trec peste bun simt si sa cer una si eu:)))))))
el pare destul de incantat ...eu sunt prea somnoroasa
si ma intreaba cum sunt eu! ce draccu intrebare e asta??? cum sa pui un om sa se caracterizeze si sa astepti sa fie obiectiv.
cum sunt eu? pai sunt zapacita..dezordonata....vesnic pe fuga...schimbatoare...miserupista cum imi zice mama....inteligenta( de asta sunt sigura)..enervanta...greu de suportat.......devotata....naiva cateodata ...si mai tot timpul scorpie. am tabieturi...am asteptari...am pretentii....iubesc neconditionat si urasc cu patos.
nu i spun astuia nimic din cele de sus...il mint frumos...el imi lasa impresia ca ma crede si eu sunt happy ca in sfarsit ma voi duce acasa sa dorm. imi spune ca ma asteapta la urmatorul interviu si ca i ar placea sa lucram impreuna. pun pariu ca va vrea la un moment dat sa se culce cu mine...bleah...mi se face pielea de gaina...numai la gandul asta. in salut...si ma simt nevoita sa i mai zambesc o data in timp ce l injur de toata familia in gand!
vedeti??v am zis ca s imposibila!!!!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu