gasesc in toate povestile prietenilor mei....motive sa cred ca exista dragoste...si cu trecerea timpului toate motivele devin altceva....ceva ce n ar trebui sa fie. pustoaice fiind visam la rochia de mireasa cu trena cat mai lunga ( ulterior m am gandit ca s ar putea sa fie incomoda:)))), la un buchet imens...la 12 don`soare de onoare....la corul care canta miresei...si inevitabil:)))....la EL.
motivele variaza in cel mai stupid mod....insistentele familiei, frica de singuratate, multumire cu putin, deceptii. orice despartire vine ca o pedeapsa nemeritata. cate dintre noi gandim " de ce eu? de ce mie?"....sunt sigura ca multe...ca sa nu zic toate. cand de fapt vina.....ne apartine totalmente. stim ca meritam o dragoste mare mare de tot...dar nu avem rabdare suficienta cat s o asteptam. ne multumim cu compromisuri...cu relatii bunicele...pe principiul "bun si asa decat deloc". apoi gasim o mare dragoste si avem regrete...ca nu l am intalnit mai devreme...ca ne am ciocnit accidental de un miliard de ori in inghesuiala clubului X....uitam de regrete ne adancim in aparenta fericire. nu exista iubiri mari si mici.....exista doar iubiri. exista doar o persoana langa care poti trai perfect....dar intotdeaua mai multe langa care in momente diferite te imaginezi cu buchetul in brate si plimband copilul in parc in duminici insorite. de fapt....ne pacalim constiente. construim .....daramam....iar construim.
stiu ca nu e bine sa ti marturisesti slabiciunile...dar eu o fac cu fruntea sus...alex imi spune mereu...take it or leave it...are dreptate...mi am propus sa visez de acum incolo cu limita...
perioada si limita.....ca la puzzle
una din prietenele mele si a anulat nunta azi...cica nu se potrivesc....ciudat cum si au dat seama de lucrul acesta ( evident insa pt altii) dupa vreo 4 ani de relatie....si au facut acest pas acum....inainte de oficializare. that s life...imi pare rau...am trecut si eu printr un moment similar si inca ma resimt.
ii spunea ca e "uratica" ....inteleg si eu ca nu tre sa arat ca dupa razboi zilnic in fata iubitului ..dar lasand la o parte ambalajul......am zis....n o sa mi implantez niciodata silicon...n o sa mi tai nasul...n o sa mi umflu buzele sau mai stiu eu ce doar ca sa l tin langa mine.....e aproape imposibil sa faci asta chiar daca asa gandim....el de fapt nu se plictiseste de culoarea parului tau, nu i pari mai urata dupa doi ani....se plictiseste de tipete....de gelozii...de control...de multe altele.
incerc sa mi pastrez frumusetea interioara.....
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu